Ghid Australia

Get the Flash Player

Bilete avion  Bilete low cost
Filme Australia vezi toate filmele »
        
Localitati din Australia

Ghiduri Australia

Ghid Australia

Forma de guvernamant: monarhie constituţională
Suprafata: 7,686,850km┬▓
Populatia: 20,180,878 locuitori
Limba oficiala: englez─â
Religii: anglicana, catolica
Capitala: Canberra
Moneda: dolarul australian (AUD)
Ziua naţională: Ziua Sf. Vitus, 28 iunie
Fus orar: UTC +8/+10
Domeniu Internet: .au
Prefix telefonic: ++61

A┼čezare geografic─â
Australia, sau oficial Commonwealth of Australia, este singura ┼úar─â ce ocup─â un ├«ntreg continent fiind cea mai vast─â din Australasia/Oceania. Ca suprafa┼ú─â ├«n clasamentul mondial Australia ocup─â locul ┼čase. Pe l├«ng─â teritoriul continental, Australia cuprinde mai multe insule dintre care cea mai mare este insula stat Tasmania. Australia este o federa┼úie ┼či o monarhie constitu┼úional─â parlamentar─â.

Vecini
La nord: Indonezia, Timorul de Est ┼či Papua noua Guinee
La sud: Antarctica
La nord-est: Insulele din Pacific
La sud-est: Noua Zeeland─â

Relieful
Australia este a cincea ┼úar─â din lume ca m─ârime ┼či cel mai mic continent. Este, de asemenea, cea mai joas─â ┼či mai plat─â ├«ntindere de uscat ┼či continentul cel mai secetos. Con┼úine mai mult de┼čert dec├ót orice alt continent: dou─â treimi din suprafa┼ú─â este arid─â sau semiarid─â. Are o linie de coast─â foarte scurt─â pentru o suprafa┼ú─â at├ót de mare: ├«n afara Golfului Carpentaria ┼či a marelui Golf Australian, sunt foarte pu┼úine golfuri de-a lungul totalului de 19.000 km de linie de coast─â. Continentului ├«i lipsesc ├«n mod evident formele de relief: nu exist─â r├óuri mari, iar mun┼úii sunt jo┼či. Cel mai ├«nalt varf australian, Varful Koscinsko din Alpii Australieni are o ├«n─âl┼úime de numai 2.228 m, mai pu┼úin de jum─âtate din ├«n─âl┼úimea Mont Blanc-ului. Continentul poate fi ├«mp─âr┼úit ├«n trei regiuni principale: Scutul Australiei de Vest, Platoul Estic ┼či Marele Bazin Artezian. ├Äntre Scutul Vestic ┼či Platoul Estic sunt trei bazine interioare - Bazinul Murray, Bazinul Carpentaria, Bazinul Eyre. Acestea se numesc ├«mpreun─â Marele Bazin Artezian, care are ├«n cea mai mare parte mai pu┼úin de 300 m peste nivelul m─ârii. ├Än nord, partea mai mare a Bazinului Carpentaria este inundat─â de Golful Carpentaria. Bazinul Eyre con┼úine Lacul Eyre, care la 15 m sub nivelul m─ârii este cel mai jos din Australia. Intersectarea De┼čertului Simpson cu aceste bazine interioare estompeaz─â distinc┼úiile fizice dintre aceste regiuni. ├Än Australia activitatea vulcanic─â a ├«ncetat doar ├«n ultimele milioane de ani ┼či exist─â mult─â activitate seismic─â ├«n Platoul Estic ┼či Vestic. Cealalt─â caracteristic─â geografic─â important─â a Australiei este marea din dreptul coastei tropicale a Queensland-ului. Marea Barier─â de Corali, cel mai mare recif coralier din lume, are o lungime de peste 2.000 km ┼či este clar vizibil─â din cosmos.

Clima
Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoas─â. Vara, care ┼úine din decembrie pana-n februarie, exist─â valuri de c─âldur─â frecvente, temperaturile ating in general 38 grade Celsius. Unele p─âr┼úi sunt umede, ├«n general regiunile de coast─â estice ┼či Insula Tasmania. Efectele nepl─âcute sunt ├«ntr-o oarecare atenuare de brize vestice r─âcoroase care sufl─â ├«n tot timpul anului. In zone restr├ónse din Australia de Sud ┼či Australia de Vest, iernile secetoase din iunie p├óna ├«n august alterneaza cu veri umede din noiembrie pana in martie. Coasta nord-vestic─â tropical─â are ierni secetoase si veri umede: aici ploile sunt tropicale si exist─â condi┼úii musonice. Insula Tasmania si Varful Koscinsko au tinuturi inzapezite in timpul iernii; totu┼či, in alte par┼úi, z─âpada este extrem de rar─â. Ora┼čul nordic Darwin are o temperatur─â medie de 30 grade Celsius vara ┼či 27 iarna, cantitatea medie de precipita┼úi fiind de 150 cm, cea mai mare parte caz├ónd vara. La Sydney, pe coasta de nord-est, cantitatea de precipita┼úi este de aproape 120 cm, caz├ónd in tot timpul anului. Partea cea mai racoroas─â a ┼ú─ârii este Hobart din Tasmania, cu o temperatur─â medie de 17 grade Celsius vara ┼či 12 iarna. In Perth, din Australia de Vest, cad aproximativ 90 cm de precipita┼úii pe an ┼či temperaturile medii sunt de 23 grade Celsius (ianuarie) si 13 (iulie)..

Turismul
Ora┼čul principal este Sydney. Principalele ora┼če, Sydney, Melbourne, Canberra, Adelaide, ├«nt├ómpin─â turi┼čtii cu arhitectura modern─â, ├«ndr─âznea┼ú─â, deosebit─â de conformismul marilor ora┼če europene.

Sydney este capitala Noii Galii de Sud. Cu o popula┼úie de peste 4,1 milioane de locuitori, este cel mai mare ora┼č din Australia. Este de asemenea cea mai veche a┼čezare colonizat─â de europeni din Australia, fiind fondat ca o colonie britanic─â ├«n 1788.
Obiective turistice: Casa Operei din Sydney; Podul din Portul Sydney; Panorama Pylon; pentru înot: Bondi, Manly, Cronulla sau Wattamulla; Parcul Olimpic Sydney, casă a Jocurilor Olimpice de Vară din 2000 ("cele mai bune din lume"!); Fox Studios; Sydney Aquarium; Muzeul Naţional Maritim al Australiei; Galeria de artă a Noii Galii de Sud; plimbare cu feribotul de la Circular Quay prin port spre Grădina Zoologică din Taronga;
Sydney Opera House, localizat─â ├«n v├órful unui promotoriu ce str─âjuie┼čte portul ora┼čului Sydney, este una dintre cele mai distincte ┼či celebre cl─âdiri ale secolului XX. Este simbolul unui ora┼č, Sydney, al unei ┼ú─âri ┼či al unui continent, Australia, mii de turi┼čti total neinteresa┼úi de oper─â vizit├ónd-o s─âpt─âm├ónal doar pentru a o admira.
Geografic, este a┼čezat─â ├«n v├órful Capului Bennelong ce ├«nchide portul. Numeroase trupe de teatru ┼či balet poposesc ├«n turneu aici, Opera din Sydney fiind totodat─â c─âminul Operei australiene, al Companiei de Teatru Sydney ┼či al Orchestrei Simfonie din Sydney. Este administrat─â de Trustul Casei Operei, sub egida Ministerului Artelor din Noua Galie de Sud, provincia a c─ârei capital─â este Sydney.

Melbourne este al doilea cel mai mare ora┼č din Australia ┼či capitala statului Victoria. De┼či este binecunoscut ├«n lume, ca fiind de multe ori mai atractiv dec├ót Sydney, ├«n ultimul timp Melbourne-ul a fost eclipsat c─âtre acesta din urm─â. De┼či nu este un ora┼č prea turistic ┼či prea sunt mult de v─âzut, totu┼či v─â va place Melbourne-ul ├«n stilul s─âu, chiar dac─â dup─â dou─â sau trei zile ├«┼či va pierde atractivitatea.

Canberra este capitala Australiei din 1911. Numele de Canberra a fost hotarit in 1913. El provine de la cuvintul ÔÇťkanberryÔÇŁ din limba aborigenilor, care inseamna ÔÇťloc de intilnireÔÇŁ. Locul pe care a fost construita Canberra a capatat statutul de teritoriu distinct, asemanator modelului Whashingtonului, numindu-se Teritoriul Capitalei Australiene (Australian Capital Territory), avind propriul guvern. Orasul Canberra ocupa aproximativ 40% din suprafata Teritoriului Capitalei Australiene.
Cauza desemnarii unei noi capitale intr-o asezare noua a fost rivalitatea dintre cele doua mari metropole Sydney si Melbourne. A fost ales un teritoriu situat intre cele doua orase rivale.
Canberra a fost proiectata de arhitectul american Walter Burley Griffin in 1912. Constructia orasului a inceput in 1913. Sint multe parcuri, un lac intins (Lacul Burley Griffin) situat chiar in centrul sau, cladiri cu arhitectura moderna si o retea extinsa de drumuri rezervate biciclistilor.

Ambasade
Ambasada Australiei în România

Cancelaria: Cika Ljubina 13, BELGRAD 11000
Telefon: (00381-11) 33.03.400
Fax - Cancelarie: (00381-11) 33.03.409
Fax - Emigrare ┼či vize: (00381-11)33.03.441
E-mail: belgrade.embassy@dfat.gov.au

Ambasada României în Australia
Adresa: 4 Dalman Crescent, O'Malley, A.C.T. 2606, Canberra
Telefon: 00-61-26-286.23.43
Fax: 00-61-26-286.24.33
Site Web: http://canberra.mae.ro/
E-mail: roembcbr@cyberone.com.au

Informatii culese si prelucrate din urmatoarele surse:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Australia
http://wikitravel.org/ro/Sydney
http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=1032&idlnk=4&cat=6
http://www.referatele.com/referate/geografie/online16/Orase-importante-din-Australia-si-populatia-lor-Australia--Economie--Religie--Cultura--Transporturi-.php